Ochii tăi mă urmăresc,

Ochii tăi mă urmăresc doar din poză, zâmbitori
Mă alintă şi m-atrag, provocându-mi dulci fiori,
Le-am promis, a mia oară că lacrima-mi va dispare,
Dar adânc în al meu suflet, doare din ce în ce mai tare,
Mă inundă noaptea rece şi-îmi pătrunde-n aşternut
Dorul tău cel veşnic crâncen, m-arde din ce-n ce mai mult,
Iar când somnul mă doboară, saturată de suspine
Vii, în vis, ca o comoară ce mă înconjoară cu tine
Până-n zori, când totul piere odată cu blândă lună
Şi-mi rămân doar ochii tăi să-mi vegheze o zi bună,
Să-mi zâmbească neîncetat, dar după ecranul rece,
Dorul tău e mult prea mare şi-orice-aş face nu-mi mai trece.
Numai tu eşti alinarea nopţilor pustii şi surde,
Doar tu mi-aduci fericirea eternă, în cinci secunde.