Prea lesne punem grele hamuri
Pe sufletele îngenunchiate,
Necugetat privim prin geamuri
Aplaudând clipe trunchiate.
Ne cocoţăm în ranguri sfinte
Cu trupuri goale de păgâni,
Călcând neîncetat morminte
Ne-ntrecem în instrucţiuni.
Ne vindem fraţii într-o doară
Pe-un portofel mai burduşit,
Sorbim otrăvuri pentru-o seară
Ce ne aşteaptă negreşit.
Lovim cu piatra tot ce mişcă
Şi se smereşte milostiv,
Pentru un tort înalt cu frişcă
Şi-un decolteu mai atractiv.
La normă ne clădim palate
Din colbul ochiului vecin,
Înveninaţi de-o libertate
De care Cerul e străin.
Întindem mâini a implorare
Doar atunci când suntem lihniţi,
Dar pân-atunci nimic sub soare
Nu taie goana spre arginţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!