E prea târziu să-ţi spun cum sunt
Sau că aş vrea să-ţi mai rostesc
Vreo vorbă, pe acest pământ
De doi ani nu te mai găsesc.
De doi ani numai sunt ce-am fost,
M-am transformat într-un vas plin
Cu lacrimi scurse fără rost,
Înăbuşită în destin.
Surâd ca orbul fără soare,
Mă mişc ca un olog, pe nori
Tot ce-ai lăsat e gol şi doare,
Zadarnic te-aştept până-n zori.
Mă rog la Bunul Dumnezeu
Seară de seară, să mă ierte
Că mă topesc de dorul tău,
Zadarnic toţi vor să mă certe.
Nimic pe lumea asta mare
Sufletul nu-mi va consola,
De doi ani sunt o lumânare
Ce arde-n amintirea ta.
Sau că aş vrea să-ţi mai rostesc
Vreo vorbă, pe acest pământ
De doi ani nu te mai găsesc.
De doi ani numai sunt ce-am fost,
M-am transformat într-un vas plin
Cu lacrimi scurse fără rost,
Înăbuşită în destin.
Surâd ca orbul fără soare,
Mă mişc ca un olog, pe nori
Tot ce-ai lăsat e gol şi doare,
Zadarnic te-aştept până-n zori.
Mă rog la Bunul Dumnezeu
Seară de seară, să mă ierte
Că mă topesc de dorul tău,
Zadarnic toţi vor să mă certe.
Nimic pe lumea asta mare
Sufletul nu-mi va consola,
De doi ani sunt o lumânare
Ce arde-n amintirea ta.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!