Doinesc

azi mi-a nins un biet mesteacăn
pe umeri, cu gălbenele
arse în doruri și jale,
pentru paginile mele. 

mâine, când din stol de fluturi
se va asculta baladă,
pe al lacrimilor muguri
se va naște altă stradă.

sub călcâiele ce astăzi
au strivit galben sărut
se vor desfăta lăstarii
încropind alt început.

ning un vers împleticindu-mi
visele în palma stângă
ca o toamnă ce-și croiește
drum spre cer... doinind să plângă.