Ploaia asta mă loveşte
Iar, cu amintirea ta,
În curând doru-mi zideşte
Sufletul şi inima.
Ploaia asta vine parcă
Dintr-un soi de ignoranţă
Sufletul mi se descarcă,
Fără nicio importanţă.
Ploaia asta vine-n şoapte
Aşa cum făceai mereu,
Surprinzând miezul de noapte...
Ploaie de la Dumnezeu.
Ploaia asta vine încă,
Tu, drumul l-ai rătăcit,
Am rămas cum ştii, o stâncă
Iubind cerul înfrunzit.
Postări
Frumos si cu doua intelesuri pentru cunoscatori o zi buna
RăspundețiȘtergereNumai cel ce ma iubește
RăspundețiȘtergereVers din suflet îmi citește
Si-nțelege tot ce scriu,
Niciodată nu-i târziu!