Aripi daca-as avea...

Aripi dacă-aș avea să pot și eu zbura,
Frunza dacă mi-ar crește să pot și eu pluti,
Sub tălpile tocite, nu mi-aș mai fisura
Sufletu-n nici o noapte, retina-n nici o zi.

Aripi dacă mi-ar crește, să zbor spre cer senin,
M-aș odihni pe râuri, cu roua m-aș hrăni,
Cu tălpile tocite n-aş călca prin venin,
Să-mi scald sufletu-n lacrimi, în noapte sau în zi.

Aripi dacă-aș avea, aș zbura doar spre tine,
N-aș putea să mă-abțin, vântul m-ar birui,
Sufletul nesecat doar ție-ți aparține
Din strop de vis din noapte până în miez de zi.

Te-aş iubi...

Te-aş iubi...dar mi-este teamă
C-ai să fugi în depărtări
Ca şi visul de pe geană
Ce s-a destrămat în zori.


Te-aş iubi , dar teama-i mare,
Nu vreau să fugi în curînd,
Te-aş iubi, dar în uitare
Nu aş vrea , să te afund.


Te-aş iubi ...cu...tot şi toate,
Te-aş iubi la infinit,
Te-aş iubi şi zi şi noapte,
Dar mi-e teamă de sfîrşit.


Te-aş iubi dac-aş şti sigur
Că-n noapte n-ai să te-ascunzi,
Te-aş iubi mult , te asigur,
Dar nu-mi mai vreau ochii uzi.


Te-aş iubi la disperare
Cu suflet şi cu credinţă,
Dar mi-e teamă-aşa de mare
De o altă suferinţă.....


Te-aş iubi , dragoste sfîntă
Din suflet ti-aş dărui,
Dac-aş şti că nu se-întîmplă
Vre-un sfîrşit, din prima zi....

CER IERTARE LUI EMINESCU !

Mă iartă tu, strălucitor Luceafăr !
C-am îndrăznit cândva
Să sper, petala ta de nufăr
C-am s-o ating cu inima !

Rogu-te-n genunchi, mă iartă!
Îndrăzneala-a fost prea mare
Să sper, că eu vreodată
Am s-ating raza de soare...

Am îndrăznit să cad în palma ta
Eu, fulg de nea rătăcitor,
Te rog , rog iartă-mi îndrăzneala mea !
Tu sfânt Luceafăr şi strălucitor !