Noapte fără calendar

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Sunt dansul ploii printre crengi,
Sunt freamăt de albine,
Sunt fericirea prinsă-n chingi
Și-n culmile alpine.

Sunt Univers într-un cuvânt,
Sunt mâine și poimâine,
Sunt simplu nor peste pământ
Și peste culmi alpine.

Sunt felinarul stins de vânt,
De-otrăvuri și toxine,
Sunt aripă ce-și ia avânt
Spre culmile alpine.

Sunt primăvara-n vocea ta,
Sunt ghiocelul care vine,
Sunt lacrima și dragostea
Din culmile alpine.

Sunt lunga viaţa ce-o trăiesc
Când pleci de lângă mine,
Când în tăcere te doresc
Pe culmile alpine.

Sunt clipele-n care tânjesc
Să le împart cu tine,
Să-ți iau și să îţi dăruiesc
Suflet, pe culmi alpine.

Sunt clipe ce pier în zadar
Cu aprig dor de tine,
Sunt noaptea fără calendar
Din culmile alpine.

Într-un singur conţinut

Am ales această lume, prin ea să păşesc, cu teamă,
Să pierd lacrimi peste zile, peste ani şi nopţi pustii,
Să trăiesc în zori, când tu, din sărut îmi faci năframă,
Să te chem în orice clipă, să te strig fără să ştii.
Am ales această lume-n care plouă peste mine,
Cerului să-i cer miracol, transformându-te în rouă,
Să te sorb în zori de viaţă, dintr-o cupă cu suspine,
Am ales această lume, cu braţele amândouă
Să-ţi dărui suflet rănit, în flori să mă-nveşmântezi,
Pe petale de iubire să păşim, răzbind prin ierni
Ca doi ghiocei albaştri, zorii să-mi înseninezi.
Am ales această lume, la picioare să-mi aşterni
Dragoste nescrisă-n stele, noi să o reinventăm,
Să depăşim veşnicia transformând-o-ntr-un minut.
Am ales această lume, în ea zilnic să sculptăm
Visul, pacea şi speranţa, într-un singur conţinut.