Treziţi-mă peste o oră!

 

 

Treziţi-mă peste o oră,
O zi, o lună, chiar un veac,
Când, scris cu apă incoloră,
Veţi folosi versul drept leac.

Treziţi-mă peste o oră,
Un an sau poate un minut,
Când lacrima-mi va fi minoră
Într-un ocean, greu de crezut...

Treziţi-mă peste o clipă
Dar, fără să mă zgâlţâiţi,
 Am adormit într-o risipă
De trandafiri albi, ofiliţi.

Treziţi-mă când plânge luna
De dorul meu, să-i dau putere,
Să-i ating lacrima cu mâna
 Ce-a aşternut vers de plăcere.

Treziţi-mă când zorii zilei,
Cu rouă, ochii, îmi imploră

Ajungând la sfârşitul filei...
 Treziţi-mă peste o oră!