Insomnii

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.

Mi-era un dor de tine...

Cât oceanul tăcerii,

În culmile alpine

Mi-am dus gheara durerii,

Mi-am amintit lumina

Ce m-a înconjurat,

Când dragostea, din vina

Sufletului, mi-ai dat.

Mi-era un dor cumplit

De ochii tăi cei verzi,

Stelele-au amuțit

Deși, n-ai să mă crezi

Dar, m-apăsau pe frunte

Cu razele lor reci

De parcă peste munte

Voiau să mă petreci.

Mi-era un dor sălbatic

De umărul tău drept,

Dor sănătos, tomnatic

Care-mi ardea în piept,

Îmi oprea răsuflarea,

Pașii-mi încetinea...

Un dor imens, cât marea

Și-oceanul lângă ea.

Mi-era un dor de tine...

Nici azi nu mi-a trecut

Deși, pe culmi alpine

Mă plimb, ca la-început,

Mi-e dor să-ți aud glasul,

Mi-e dor să te privesc,

În dor mi-adoarme ceasul,

Eu, nu dorm, te iubesc!