Luasem stelele de mână
să-mi hărăzească în zadar
destinul, care se fărâmă
ca pâinea frântă-n calendar.
Să pun pe cearcănele zilei,
când ploaia lespezi a pătruns
până în veşnicia filei,
un dor de tine, dor ascuns.
Luasem şoaptele la goană
prin versul irosit în crâng,
catapultat fără îndoială
în zori albaştri care plâng.
Pe boltă aripa se pierde
ca un crâmpei de vis furat,
o noapte-n care luna verde
se scaldă-n ochiul nepătat.
să-mi hărăzească în zadar
destinul, care se fărâmă
ca pâinea frântă-n calendar.
Să pun pe cearcănele zilei,
când ploaia lespezi a pătruns
până în veşnicia filei,
un dor de tine, dor ascuns.
Luasem şoaptele la goană
prin versul irosit în crâng,
catapultat fără îndoială
în zori albaştri care plâng.
Pe boltă aripa se pierde
ca un crâmpei de vis furat,
o noapte-n care luna verde
se scaldă-n ochiul nepătat.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!